Răspunsuri mai bune, gândire mai amplă: beneficiile ChatGPT și ale gândirii critice

Ce se întâmplă atunci când studenții folosesc ChatGPT pentru o temă bazată pe o situație din lumea reală? Îmbunătățirea calității vine în detrimentul originalității?

Un nou experiment realizat de cercetători de la Universitatea Bocconi, în colaborare cu OpenAI Economic Research, a constatat că accesul la ChatGPT și formarea gândirii critice au efecte distincte și complementare. Accesul la ChatGPT a îmbunătățit calitatea și coerența lucrărilor studenților, iar un exercițiu de raţionament cauzal — o formă de gândire critică — i-a determinat să genereze idei mai originale. Studenții care au beneficiat atât de acces la ChatGPT, cât și de formare au prezentat ambele efecte.

Rezultatele evidențiază și importanța unei abordări holistice în evaluarea progresului studenților. Pe măsură ce IA le permite studenților să producă mai ușor răspunsuri bine finisate, temele ar putea trebui adaptate pentru a măsura și alte calități dorite, precum originalitatea. 

În timpul experimentului, peste 1.000 de studenți din primul an de licență de la Universitatea Bocconi au lucrat la un studiu de caz real, elaborând recomandări de marketing pentru magazinul de produse promoționale al universității.

Studenții au fost repartizați aleatoriu, în funcție de grupa de curs, într-unul dintre cele patru grupuri care au primit: acces la ChatGPT (GPT‑4o), formare în raționament cauzal, ambele sau niciuna. Raționamentul cauzal este o formă specifică de gândire critică, axată pe stabilirea legăturii dintre cauză și efect și pe explicarea motivului pentru care o anumită soluție poate funcționa sau nu. Formarea primită de studenți nu avea legătură cu IA, ci îi învăța concepte de raţionament cauzal printr-un exercițiu care includea un joc, exemple, întrebări și feedback. 

Lucrările studenților au fost evaluate de corectori instruiți, pe baza unei grile cu cinci puncte. Separat, cercetătorii au folosit analiza automată a textului pentru a măsura numărul și diversitatea ideilor din fiecare lucrare, indiciile de raționament cauzal și asemănarea cu lucrările a trei experți. 

Studenții care au avut acces la ChatGPT au obținut cu aproape un punct mai mult pe scara de cinci puncte. Răspunsurile lor au inclus mai multe idei, au urmat o logică mai clară și au semănat mai mult cu recomandările redactate de experți. Cu alte cuvinte, IA a ajutat începătorii să realizeze lucrări cu un aspect mai profesionist. Mai mult, studenții nu și-au încredințat pur și simplu temele către ChatGPT, ci trebuiau în continuare să decidă ce întrebări să pună, să evalueze răspunsurile și să aleagă ce să includă în lucrarea finală. 

Exercițiul de gândire critică a produs un rezultat mai neașteptat. Studenții care au finalizat exercițiul au explicat mai clar de ce ideile lor ar putea funcționa și în ce condiții ar putea eșua, dar nu au obținut punctaje mai mari conform grilei de evaluare. Aceasta măsura doar cât de bine răspundeau recomandările celor două obiective standard de marketing: creșterea vizibilității și a utilizării magazinului universității.

Analiza textului a evidențiat un alt beneficiu pe care grila nu l-a surprins. La nivelul întregului grup, studenții care au finalizat exercițiul au produs o gamă mai largă de idei, mai diferite de cele ale colegilor. Acest lucru este relevant deoarece o grilă tradițională, precum cea folosită pentru evaluarea studenților din acest experiment, poate recompensa un răspuns clar și bine structurat, fără să surprindă dacă un student a avut o idee la care nu s-a mai gândit nimeni.

Este tentant să prezentăm dezbaterea despre educație ca pe o alegere între a-i învăța pe studenți să gândească singuri și a-i învăța să folosească IA.

Acest experiment arată că ambele sunt valoroase, în moduri diferite. Accesul la IA i-a ajutat pe studenți să producă răspunsuri mai bine finisate, mai bogate în idei și mai coerente din punct de vedere logic. Formarea gândirii critice i-a încurajat să dezvolte o gamă mai largă de idei originale, să conteste presupunerile și să explice de ce ar trebui să funcționeze ideile lor.

Împreună, acestea se completează reciproc. 

Studenții care au beneficiat atât de acces la ChatGPT, cât și de exercițiul de gândire critică au prezentat avantajele fiecăruia. Diversitatea ideilor lor a fost similară cu cea a studenților care au efectuat doar exercițiul. Punctajele lor conform grilei și numărul de idei au fost similare cu cele ale studenților care au avut doar acces la ChatGPT. Lucrările lor au demonstrat și o coerență logică mai solidă și mai multe indicii că au căutat explicații și au pus sub semnul întrebării presupunerile. În ansamblu, acest grup a înregistrat progrese pentru cea mai largă gamă de indicatori. 

Designul randomizat al experimentului le-a permis cercetătorilor să analizeze în profunzime acești factori diferiți, separând efectele accesului la ChatGPT și ale exercițiului de gândire critică de efectul combinării lor. Astfel, experimentul reprezintă o contribuție deosebit de utilă la volumul de cercetări în creștere rapidă privind impactul IA asupra studenților și cele mai bune modalități de a le structura și sprijini învățarea. 

Diferența dintre efectul exercițiului asupra studenților și ceea ce a surprins grila tradițională indică o provocare mai amplă cu care se confruntă instituțiile de învățământ. 

Dacă AI îi poate ajuta pe studenți să producă lucrări bine finisate, la nivelul de expert, atunci simpla analiză a răspunsului final ne spune mai puține despre ceea ce înțelege de fapt un student. 

Multe cadre didactice se confruntă deja cu implicația faptului că sarcinile și evaluările ar putea fi nevoite să se schimbe. Acest lucru vine în continuarea unei tendințe care se manifestă de câteva decenii, în care tehnologia și educația evoluează împreună pentru a sprijini dezvoltarea competențelor de care au nevoie studenții în societatea modernă.

Aceste rezultate evidențiază importanța recompensării studenților pentru lucrări care reflectă originalitate, raționament și analizarea mai multor abordări, nu doar pentru răspunsurile cele mai convenționale sau bine finisate. 

Concluzia: AI i-a ajutat pe studenți să-și îmbunătățească răspunsurile. Formarea gândirii critice i-a ajutat să-și diversifice ideile. Cele două au roluri complementare în pregătirea studenților pentru viitor.