Operațiunea „Martor mincinos”: un fals serviciu de recuperare a banilor care se dădea drept autorități

Acest studiu de caz a fost publicat inițial în raportul OpenAI din februarie 2026⁠(se deschide într-o fereastră nouă) privind combaterea utilizărilor rău-intenționate ale IA.

Am interzis un grup de conturi ChatGPT care foloseau modelele noastre pentru a se da drept firme de avocatură fictive, avocați reali și organe de aplicare a legii din SUA, într-o înșelătorie ce promitea recuperarea banilor pierduți și viza victime ale fraudelor. Această activitate provenea foarte probabil din Cambodgia și corespunde relatărilor publice recente despre operațiuni infracționale de înșelătorie conduse de chinezi în această țară.

Conturile foloseau ChatGPT pentru a susține o operațiune frauduloasă de recuperare a banilor pierduți în înșelătorii. Aceasta se baza pe firme de avocatură false și pe uzurparea identității unor entități de încredere, precum avocați reali și Centrul FBI pentru sesizarea infracțiunilor pe internet (IC3).

1. Contactul inițial: Escrocii au folosit ChatGPT pentru a crea conținut prezentat ca provenind de la cel puțin șase firme de avocatură false. O parte din acest conținut a fost apoi publicată pe conturi de pe rețelele sociale și în reclame online care promovau servicii fictive de recuperare a banilor pierduți în înșelătorii. Mai multe indicii din surse deschise sugerau că firmele erau frauduloase: lipsa dovezilor de autorizare de către barourile statelor respective, folosirea unor domenii web neconcordante, date de contact cu adrese poștale aparent inexistente și instrucțiuni de a contacta avocații prin aplicații de mesagerie.

2. Câștigarea încrederii: Escrocii au încercat să câștige încrederea persoanelor vizate generând comentarii care imitau tonul și profesionalismul avocaților specializați în recuperarea pierderilor financiare suferite de victimele înșelătoriilor. Au generat conținut atribuit unor identități fictive de avocați. Am identificat unele dintre aceste identități pe diverse site-uri, unde fotografiile de profil păreau să fie preluate de pe rețelele sociale sau generate cu IA. În unele cazuri, escrocul a reutilizat aceleași identități de „avocați” pentru mai multe presupuse firme de avocatură. Unul dintre site-urile identificate se prezenta drept site-ul IC3.

Datele de contact publicate pe aceste site-uri frauduloase îndrumau vizitatorii către aplicații de mesagerie privată, precum Telegram. În mesajele către persoanele vizate, redactate cu ChatGPT, escrocii pretindeau în mod fals că acționează sub supravegherea Curții Penale Internaționale și afirmau că nu vor percepe comisioane până la recuperarea integrală a banilor victimei.

3. Obținerea banilor: Escrocii încercau să obțină bani de la persoanele vizate solicitând comisioane și depuneri înainte de orice „recuperare”. Astfel, le cereau persoanelor vizate să plătească un „comision pentru servicii” de 15% înainte de a primi banii pretins recuperați, solicitau depuneri pentru activarea unui cont și percepeau „onorarii de consultanță”. Mesajele escrocilor către persoanele vizate, redactate cu ChatGPT, includeau instrucțiuni de a plăti în criptomonede și de a trimite capturi de ecran ale confirmărilor tranzacțiilor ca dovadă a plății.

Operațiunea folosea modelele noastre în mai multe etape ale activității, de exemplu pentru a genera conținut promoțional destinat rețelelor sociale și mesaje nesolicitate de contact inițial către persoanele vizate. Totuși, escrocii foloseau cel mai des ChatGPT pentru a traduce mesajele trimise și primite de la persoanele vizate prin aplicații de mesagerie privată, solicitând inclusiv răspunsuri în „engleză americană” sau în stilul unui avocat.

O parte dintre conturile implicate în înșelătorie au folosit modelele noastre și pentru a crea materiale înșelătoare menite să le sporească credibilitatea. Printre acestea se numărau documente false de înscriere a avocaților și legitimații false de membru al baroului, precum și acorduri de confidențialitate fictive menite să descurajeze victimele să ceară ajutor din exterior.

Evaluarea impactului necesită prudență, deoarece una dintre principalele surse de dovezi o constituie chiar datele introduse de escroci. Aceste date sugerează că escrocii ar fi putut înșela victime individuale cu sume de ordinul miilor de dolari, dar nu putem verifica independent aceste afirmații. FBI și cel puțin o firmă de avocatură a cărei identitate a fost uzurpată au emis avertismente publice cu privire la această înșelătorie. Oficialii FBI au avertizat că operațiunea vizează categorii vulnerabile, în special persoane în vârstă, exploatând starea emoțională a victimelor înșelătoriilor și dorința lor de a recupera rapid banii pierduți.

Politicile OpenAI interzic strict folosirea conținutului generat de instrumentele noastre pentru fraude sau înșelătorii. Ne angajăm să colaborăm cu parteneri din industrie și cu autoritățile pentru a înțelege cum influențează IA comportamentul actorilor rău-intenționați și pentru a combate activ înșelătoriile care folosesc abuziv serviciile noastre.